Biblioteca Online Creştinism Clasic

  De aceea în final întreabă-te: ·          Învață religia din care faci parte adevărul despre starea morților și pedeapsa adevărată? ·          Cum ți-ai însușit concepția despre suflet și pedeapsa adevărată , pe baza părerilor oamenilor sau a Cuvântului lui Dumnezeu? ·          Crezi că este important să ști adevărul despre starea morților și pedeapsa adevărată, având în vedere că minciuna vine de la Diavol? ·          Ce ar trebui să faci pentru ca convingerile tale despre starea morților și pedeapsa adevărată să fie bazate pe adevăr (Ioan 17:17, Iov 13:7,9)? Este adevărat că acest subiect este vast, de aceea nu avem pretenția că aici am tratat complet acest subiect. Noi nu scuzăm păcătoșii, ci îi invităm să se pocăiască, scăpând - prin înviere - de plata păcatului: moartea. Din păcate, scribii din Biseri...

  Este î nvățătura despre Iad sau Infern o doctrină adevărată sau falsă?   După cum ne dăm seama, dacă nu există viață în starea de moarte printr-un suflet nemuritor, nu există nici iadul. Cu toate că în Biblie nu apare cuvântul iad, totuși unii traducători au mers până acolo încât au falsificat Cuvântul lui Dumnezeu, înlocuind expresia „Locuința Morților” cu „Iad” sau „Infern” . Astfel s-a promovat o învățătură   falsă de la Diavolul, tatăl minciunii (Ioan 8:44). Sfânta Biblie arată în mod clar și fără echivoc că plata păcatului este moartea, adică nimicirea nu chinul veșnic, după cum reiese dintr-o sumedenie de pasaje Scripturale: Psalmii 37:9, 20,34-38; 92:7; 94:23; Luca 13.1-5; Romani 1:32; 1Corinteni 3:16,17; etc. În plus expresiile : „foc veșnic ”, „lac (iaz) de foc, „gheena”, nu reflectă un loc de tortură veșnic, ci aspectul distrugerii veșnice. Când Biblia vorbește de foc veșnic, aceasta nu are sensul de foc care chinuie etern, ci de un foc ce distruge ve...

  Ce spune Biblia despre SUFLET? Cuvântul lui Dumnezeu arată că omul este un suflet, deoarece are sufletul în sângele care inund ă tot trupul; atât oamenii cât și animalele au suflet (Geneza 9:4, Lev. 17:11). Astfel în Geneza 2:7 citim definiția biblică a sufletului: „Și DOMNUL Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul a devenit un suflet viu.” Așadar omul este un suflet viu din combinația: țărână + suflare de viață= suflet, deci la moartea omului, când suflarea de viață se întoarce la Dumnezeu (Ecleziast 12:7), nu rămâne decât țărâna, căci: suflet - suflare de viață = țărână. Suflarea duhului de viață primită de la Dumnezeu, nu ia nimic din conștiinta noastră (Iov 34:12-16). De exemplu duhul lui Isus a plecat la Dumnezeu în clipa morții lui (Luca 23:46), dar el a rămas în mormânt trei zile până la înviere, când și-a primit duhul de viață înapoi. El nu a spus că a fost la Dumnezeu, din contră, a spus ca încă nu s-a dus (Ioan 20:1...

S tarea celor morți  Despre locul în care sunt morții Biblia prezintă moartea ca fiind opusul vieții, nu ca fiind o ușă spre o altă viață, ci fiind capătul vieții, după cum se spune în Iov 7:7,10 despre moarte : „…ochiul tău mă va căuta, și nu voi mai fi…’’ . Oare sufletul dreptului Iov, nu ar fi văzut binele dacă mergea în cer după moarte? Sau Dumnezeu care vede totul (Iov 22:24), cum de nu-l mai vede? Numai dacă nu mai există, atunci Dumnezeu nu-l mai vede, nu-i așa? În plus, la Iov 10:8,9 se precizează „…Și totuși tu mă nimicești!... vrei din nou să mă duci în țărână?” Iov cel drept nu urma să meargă în cer după moarte, ci în țărână. Iar v. 18-22 arată că moartea duce la nefiinţă, prin cuvintele : „…o de aș fi murit… Aș fi ca și cum n-aș fi fost…” , a ș a c ă mor ții nu mai sunt conștienți, aceeași idee este subliniată și în Ecleziast 9:5,6 : „ Cei vii măcar știu că vor muri; dar cei morți NU ȘTIU NIMIC… și dragostea lor, și ura lor, și invidia lor, de mult au și pierit”. ...

  „Oare de dragul lui Dumnezeu spuneţi voi lucruri strâmbe?” Iov 13:7 BOR               Concepția larg răspândită cu privire la starea morților, poate fi rezumată după cum urmează: când un om moare, sufletul lui supraviețuiește morții, iar în funcție de faptele bune sau rele, merge fie în iad fie în rai, unde e viu în continuare. ·          Dar susține Biblia că după moarte, omul nu-și încetează existența și poate trăi fără înviere? ·          Apare în Sfânta Scriptură învățătura despre un suflet nemuritor, ce nu are nevoie de înviere? ·          De asemenea, sunt cei răi chinuiți în foc înainte de înviere sau după înviere?

  Câteva date despre Evanghelia După Matei     “ Vestea Bună (Evanghelia) După Matei”   Cel mai timpuriu citat din această carte este din jurul anului 110, de la episcopul Ignatie al Antiochiei, martirizat în anul 117. Prima mărturie despre autorul scrierii Evanghelia După Matei, vine de la Papias, episcopul din Hierapolis, care a scris în jurul anului 130.  Această variantă se aseamănă foarte mult cu Evanghelia după Marcu şi Evanghelia după Luca, toate trei fiind numite Evangheliile sinoptice.    Papias  a scris despre Matei că şi-a scris cartea în dialectul evreilor. Iar filozoful Pantaneus care a trecut la creştinism, poreclit "albina siciliană" pentru râvna sa de a colecta scrieri creştine, dar stabilit la Alexandria (sec II), scria că în călătoria sa prin India, a constatat că creştinii de acolo ( probabil evrei ) studiau încă această Evanghelie în limba ebraică, pe care el a dus-o în Egipt.   De aici putem trage do...