Părerea unui unitarian

 

Părerea unui unitarian

 

Cine o ia înainte şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos, nu Îl are pe Dumnezeu.

 

2 Petru 1:1: Traducătorii au făcut aceeaşi eroare, traducând “prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos – GBV 2001:”, însă în greacă textul este în felul acesta: “εν δικαιοσυνη του θεου ημων και σωτηρος ημων  ιησου χριστου = en dikaiosini tou Theou imon kai sotiros imon Iesou Hristou” = „prin dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.

După cum vedem, cuvântul "nostru" (

Această eroare este demascată prin însăşi traducerea lor, corectă la  versetul 11 unde este tradusă în română prin: “Împărăţia eternă a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. – GBV 2001”; “Împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. – Cornilescu, din forma corectă din greacă „αιωνιον βασιλειαν του κυριου ημων και σωτηρος ιησου χριστου = aionion basileian tou kuriou imon kai sotiros Iesou Hristou = salvatorului Iisus Hristos". În 2 Petru 1:1 Traducătorii au făcut intenţionat aceste greşeli întrucât duhul minciunii i-a influenţat astfel şi ei, trinitarieni fiind, era de înţeles să încerce să demonstreze că Domnul Iisus ar fi  „Dumnezeul şi Mântuitorul nostru”.

 

În Biblie expresia Dumnezeu Tatăl există, dar expresiile dumnezeu fiul şi dumnezeu duhul sfânt nu există. Oricine se dă mai deştept decât scriitorii Noului Legământ să predice expresii nevenite de la Duhul, nu este condus de Duhul Adevărului, ci de duhul de minciună pe care l-au primit şi cei 400 de profeţi falşi din 1 Regi 22. Scriptura ne învaţă să nu trecem peste ce este scris (1 Corinteni 4:6).

 

În Ioan 1:1 traducerea corectă din limba greacă este: "În început era Cuvântul şi Cuvîntul era la Dumnezeul şi un Dumnezeu era Cuvântul." Întrucât în greaca veche, ca şi în latină nu există articolul “un”, “o” separat pentru cuvintele nearticulate, există diferenţă dintre singularul articulat "ο θεος = O Theos - Dumnezeul" şi cuvântul nearticulat "θεος = Theos" care se poate traduce prin "un Dumnezeu" sau "Dumnezeu". Dar traducătorii din mai multe limbi, nu au respectat nici topicul versetului, care este "θεος ην ο λογος = theos in O Logos = Dumnezeu (sau un Dumnezeu) era Cuvântul", nu a fost scris "ο λογος ην θεος = O Logos in Theos", nici «ο λογος ην ο θεος» ca să traducă aşa cum au făcut-o în forma "Cuvântul era Dumnezeu, însă nu au respectat nici transliterarea corectă din greacă, ei traducând eronat ca să influenţeze biblia prin doctrina lor eretică, a încurcăturii că Cuvântul era Dumnezeu ca şi Dumnezeu la care era. Şi oricum, Ioan spune prin Duhul că Cuvântul un Dumnezeu era, nu că este, căci tot în acel capitol spune că Cuvântul s-a făcut carne, de aceea spune la trecut, ce era Cuvântul şi ce S-A făcut.

 

Tit 2:13:

Expresia problematică în greacă este „επιφανειαν της δοξης του μεγαλου θεου και σωτηρος ημων ιησου χριστου  = epifaneian tis doxis tou megalou Theos kai sotiros imon Iesou Hristou", pe care, atât Cornilescu, cât şi GBV au tradus-o greşit, "arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi mântuitor Iisus Hristos" însă forma corectă tradusă în română din greacă  este „arătarea gloriei marelui Dumnezeu şi a salvatorului nostru Iisus Hristos", ei punând cuvântul „imon = nostru” după „megalou = marelui”, deşi nu aşa este în textul grec, ca să poată modifica în voie textul să reiasă că Domnul Iisus este “marele nostru Dumnezeu şi mântuitor”, însă forma din originalul grecesc este la fel ca în 2 Timotei 1:10 „arătarea Mântuitorului nostru Isus Hristos,” care în greacă este “επιφανειας του σωτηρος ημων ιησου χριστου = epifanias tou sotiros imon Iisou Hristou”.