“Injurarea” de la Geneza 4:26

 

“Injurarea” de la Geneza 4:26

Probleme textuale în suspensie

 

Am găsit o versiune a Bibliei, în care textul de la Geneza 4:26 este diferit faţă de ce avem noi în Cornilescu: Lui Set i s-a născut şi lui un fiu şi i-a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.

International Standard Version

Seth also fathered a son, whom he named Enosh. At that time, profaning the name of the LORD began.

Adică: Lui Set i s-a născut şi lui un fiu şi i-a pus numele Enos. În acel timp a început profanarea (înjurarea) numelui DOMNULUI.

În treacăt fie spus, textul acesta (din ISV) se potriveşte cu contextul acelor vremi, în care oamenii au fost foarte răi, nesimţiţi – ŞI DE ACEEA A VENIT MARELE POTOP PESTE EI, din contră, dacă mergem pe filiera redării agreate de Cornilescu, acei oameni parcă sunt pioşi...

 

Problema e cum interpretăm textul ebraic, care primează. Noi am învăţat să gândim prin prisma traducerilor. Aflând că există două varianta de redare, am consultat un expert evreu, pe domnul Sorin Rosen – fost rabin şef al Romaniei, despre redarea corectă de la Geneza 4:26, pentru a vedea ce spune două versiuni de redare.

Domnul Shlomo Sorin Rosen (n. 1978, București) este un rabin român, care a îndeplinit între anii 2007 și 2011 funcția de prim-rabin al Comunităților Evreiești din România (Wikipedia).

 

Redarea corectă este importantă deoarece aruncă multă lumină asupra ceea ce s-a întâmplat cu Enoh, de ce a fost luat ca să nu vadă o moarte violentă.

Geneza 4:26. Lui Set i s-a născut şi lui un fiu şi i-a pus numele Enos (Muritor).

 

Numele Enos înseamnă “muritor”. De ce a ales  Set un nume aşa de trist pentru un copil? Şi asta ne poate spune ceva despre gândirea şi stare de spirit a vremii... Este posibil să fi fost din cauză că exista multă violenţă şi moartea a devenit  un caz frecvent...?

 

 

Rabinul Sorin Rosen a răspuns “În Geneza 4:26, cuvântul הוחל (”huchal”) face ca ambele variante să fie posibile. Cuvântul poate proveni fie de la verbul לחלל (”leħalel”) — ”a profana”, cât și de la cuvântul תחילה (”tħila”) — ”început”. Comentatorii clasici menționează ambele variante de interpretare.

Când ambele variante de redare sunt corecte, cum deliberăm pentru cea contextuală? Prin context. Contextul arată că în acel timp oamenii au fost extrem de violenti: Geneza 6:5. "Iehova a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău."

 

În răutatea lor oamenii au ajuns să îl hulească chiar şi pe Dumnezeu şi au încercat să îl ucidă pe profetul acelor zile, pe Enoh. Însă Dumnezeu l-a salvat, mutându-l într-o zonă inaccesibilă acestor ucigaşi. Nu pot accepta varinata cu răpirea la cer, deoarece chiar Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos interzice această gândire care exista şi pe pe timpul lui între farisei şi saduchei despre Enoh, Ilie şi alţii:

Ioan 3:13 "nimeni nu s-a suit la cer".

În plus Cartea lui Enoh, scrisă de o sectă eretică, care este o apocrifa, şi care spune altceva, a fost blestemată de marele preot din secolul I, nu îi mai ştiu numele.