DESPRE NUMELE LUI DUMNEZEU, partea 12

 

DESPRE NUMELE LUI DUMNEZEU

-        Există Numele lui Dumnezeu în Biblia ta?

 

Harul şi pacea lui Dumnezeu şi al Domnului Iisus Hristos să ne însoţească şi în acest studiu!

 

Notă: Aceste studii n-au fost scrise de către cei din cultul Martorii lui Iehova şi unele dintre concluziile autorului nu coincid cu cele ale acestui cult. De asemenea, autorul nu este de acord cu anumite concepţii considerate acum ca fiind “mainstream” în creştinătate, cu privire la Numele lui Dumnezeu, de exemplu că Dumnezeu ar avea mai multe nume.

 

-      Studiul 12.

 

Apare Numele lui Dumnezeu întotdeauna corect în Textul Masoretic?

 

Resurse despre textul ebraic

 

Este Textul Masoretic - manuscrisele ebraice din evul mediu, textul original al Bibliei ebraice?

 

Un astfel de manuscris „masoretic” este  Codexul Leningrad, care datează de 1008 d.Hr. și a fost scrisă de Samuel Ben Iacob, care făcea parte dintr-un grup de cărturari rabini numiți „masoreți”. Masoreții nu lucrau cu manuscrisele originale ebraice ale Bibliei, ci cu copiile acestora.   

 

Ce înseamnă un text original? Un text original este textul autorului, fie scris de mână (numit textul autograf), fie cel dictat unui scrib. Din păcate, aşa ceva nu mai avem la ora actuală cu privire la niciuna dintre cărţile Bibliei.

 

De ce sunt numite aceste manuscrise “Textul Masoretic”?

Ce este "masora"?

 

Prin tradiție îndelungată, un sul de carte din Biblie putea conține doar textul consonantic ebraic – nimic adăugat, nimic luat. Codicele masoretice, totuși, oferă un material suplimentar extins, numit "masorah", fie pentru a arăta pronunția corectă și cantilarea, fie pentru a proteja textul împotriva erorilor scribale și pentru a adnota posibilele variante textuale. Manuscrisele includ astfel puncte vocale, semne de pronunție și accente de accentuare în text, adnotări scurte în marginile laterale și note mai extinse în marginile superioare și inferioare și colectate la sfârșitul fiecărei cărți. Aceste note au fost adăugate deoarece masoreții au recunoscut posibilitatea unei erori umane în copierea Bibliei ebraice. Masoreții nu lucrau cu manuscrisele originale ebraice ale Bibliei, și corupțiile - fie intenţionate sau accidentale - se strecuraseră deja în versiunile pe care le copiau. Au fost mai mulţi savanţi care au examinat aceste note, unul din ei fiind Christian David Ginsburg.

 

Uneori, chiar și cel mai atent scrib (copist) face erori - mai ales dacă îi stă în faţă o muncă voluminoasă - care sunt perpetuate și remodificate de viitorii cărturari, astfel apărând variantele textuale. Alteori scribul a modificat intenţionat textul din diverse motive. De aceea există în Biblie anumite dificultăți textuale, numite „contradicţii”.

De exemplu, la Exodul 6:3 Dumnezeu spune că patriarhii (străbunii) evreilor nu au cunoscut Numele Său, însă textele masoretice infirmă această rostire, existând anumite versete în care patriarhii îi pomenesc Numele.

Exodul 6:3. Eu M-am arătat lui Abraham, lui Ysaac şi lui Yakob, ca El Şhadday, dar n-am fost cunoscut lor sub Numele Meu ca “Yehowah”.

Genesa 22:14. Abraham a pus locului aceluia numele:„Yehowah va purta de grijă. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Yehowah va purta de grijă.“

 

Cum se explică această contradicţie?

De unde ştim că nu Exod 6:3 a fost schimbat de scribi în cursul timpului copierii textului original, ci textele în care patriarhii îi spun lui Dumnezeu pe Nume?

Ei bine, cercetarea Sulurilor de la Marea Moartă a adus lumină în acest subiect, ieşind la iveală un manuscris vechi, cu un text ebraic din secolul II î. d. Hr., în care patriarhii nu cunoşteau Numele lui Dumnezeu. Un text din Sulurile de la Marea Moarta, arată o altă formă:

Manuscrisul 4Q1 Geneza-Exodul

Limba: Ebraică

Data:  125-100 înainte de Hristos

Locaţia: Qumran, Peştera nr. 4

Redarea din 4Q1Geneza 22:14:

Abraham a pus locului aceluia numele:  „Elohim (Dumnezeu) va purta de grijă. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Yehowah va purta de grijă.“

 

Vedem din textele comparate că există o diferenţă: Elohim-jireh (Dumnezeu va purta de grijă) în textul vechi versus Yehowah-jireh (Yehowah va purta de grijă) în textul mai nou.

 

Sulurile de la Marea Moartă conţin două redări, una pe care o întâlnim şi în textul Masoretic şi una aparte în sulul nr 4Q1 din peştera nr 4. Aici, în acest sul, soferimul a copiat forma originală a textului şi nu a modificat nimic. Este şi normal ca Avraam să fi numit acel loc Elohim-jireh (Dumnezeu va purta de grijă) şi nu Yehowah-jireh (Yehowah va purta de grijă), pentru că nu cunoştea Numele lui Dumnezeu. Conform tradiţiei, textele sunt narate de Moise, căruia i s-a dat taina descoperirii Numelui lui Dumnezeu. Deci Moise nu ar fi scris că oamenii de înaintea lui l-au chemat pe Dumnezeu cunoscând numele "Yehowah", cum crează impresia textele masoretice.

 

Totuşi, de ce au operat scribii această modificare, ce au urmărit prin ea? Sursele vechi spun că în perioada elenistică (în timpul ocupaţiei greceşti) s-a ivit o partidă elenistică printre evrei, care susţineau că Avraam şi ceilalţi patriarhi aveau un alt Dumnezeu, decât cel pe care l-a prezentat Moise. Ca să elimine pericolul unei asemenea interpretări, care a prins priză la unii dintre evrei, cărturarii au modificat textul în aşa fel, ca să nu se mai poată susţine această teorie, care oricum era greşită.

 

În opinia acestor evrei elenizaţi de filozofia religioasă pâgână, textul de la Geneza 1:1 ar fi avut următorul înţeles:

Un zeu pe numele de „Începutul”, cunoscut de Avraam şi ceilalţi patriarhi i-a făcut pe ceilalţi zei, unul dintre ei fiind cel prezentat de Moise.

Geneza 1:1 în caractere ebraice

בְּרֵאשִׁית, בָּרָא אֱלֹהִים, אֵת הַשָּׁמַיִם, וְאֵת הָאָרֶץ.

Textul ebraic redat în caractere latine

bereshith bara elohim eth hashshamayim we'eth ha'arets

Textul manipulat de elenizaţi:

Începutul a făcut zeii, cerurile şi pământul.

 

Moştenire sau pionierat?

 

Deşi începutul lucrării masoretice pentru a proteja textul este legată de oraşul Tiberiada în timpul Evului Mediu, totuşi există menţiuni antice că o lucrare asemănătoare exista deja în perioada celui de la doilea Templu din Ierusalim. În această perioadă în curtea Templului exista o cameră unde se examina acurateţea textelor copiate şi se făceau corecturile în textele copiate greşit.

 

Resurse

Biblical Archeology - Arheologie Biblică

https://www.biblicalarchaeology.org/

 

Text ebraic vocalizat

https://www.mechon-mamre.org/p/pt/pt0220.htm

 

Massoretico-Critical Edition of the Hebrew Bible

https://www.areopage.net/PDF/BibliaSacra.pdf

 

Christian David Ginsburg

https://en.wikipedia.org/wiki/Christian_David_Ginsburg

 

Paleo Hebrew Bible – Biblia Paleo-ebraică

http://www.hebrewoldtestament.com/

 

Sulurile de la Marea Moarta

http://dssenglishbible.com/

 

Hebrew Bible – Biblia Ebraică

http://www.hebrewoldtestament.com/

 

Samaritan Pentateuch in English (SPE) – Pentateuhul Samaritean

https://www.stepbible.org/version.jsp?version=SPE

 

The Companion Bible Appendix – Anexa de la Companion Bible

http://levendwater.org/companion/frameset.htm?index_companion.html&inhoudsopgave_companion.htm

 

Limba ebraică

https://www.lingohut.com/ro/l79/%C3%AEnva%C8%9B%C4%83-limba-ebraic%C4%83

 

https://www.lingohut.com/ro/v718613/lec%C8%9Bii-de-limba-ebraic%C4%83-%C3%AEnt%C3%A2lnirea-cu-cineva

 

Iată şi lista versetelor modificate de către autorii Septuagintei: Geneza 1:1, Geneza 1:26, Geneza 2:2, Geneza 5:2, Geneza 11:7, Geneza 18:12, Geneza 49:6, Exodul 4:20, Exodul 12:40, Leviticul 11:6, Numeri 16:15, Deuteronomul 4:19, Deuteronomul 17:3

Comentariul rabinului Sorin Rosen (dvartora.ro):

„Conform tradiției, cele 13 modificări făcute de scribii care au realizat Septuaginta sunt următoarele:

 

Geneza 1:1 — אלהים ברא בראשית (”Dumnezeu a creat la început”) în loc de originalul בראשית אלהים ברא (”La începutul creării de către Dumnezeu …”). În interpretare păgâno-politeistă, originalul ar fi putut fi tradus și ca ”Început a creat pe Dumnezeu”, sugerând (în mod fals, evident) că ar exista o altă entitate anterioară lui Dumnezeu, un ”zeu mai mare”, care l-ar fi creat pe Acesta.

Geneza 1:26 — אעשה אדם (”să fac om”) în loc de originalul נעשה אדם (”să facem om”). Schimbarea a dorit să combată posibila interpretare păgâno-politeistă în care mai mulți zei s-ar fi consultat unul cu altul înainte de a-l crea pe om.

Geneza 2:2 — ויכל בשישי וישבות בשביעי (”Dumnezeu și-a terminat munca în ziua a șasea și s-a odihnit în ziua a șaptea”) în loc de originalul ויכל אלהים ביום השביעי (”Dumnezeu a sfârșit [până] în ziua a șaptea”). Scribii au dorit să clarifice ideea că Dumnezeu Și-a încheiat într-adevăr actul creator în ziua a șasea și în ziua a șaptea S-a odihnit.

Geneza 5:2 — זכר ונקבה בראו (”l-a creat bărbat și femeie”) în loc de originalul זכר ונקבה בראם (”i-a creat bărbat și femeie”). Traducătorii au dorit ca traducerea să reconcilieze cele două povești ale creării omului, din Geneza 1 și Geneza 2, în care oamenii sunt creați separat (Geneza 1:27) vs Adam este creat și apoi, din latura sa, Dumnezeu a creat-o pe Eva (Geneza 2:21-22)

Geneza 11:7 — הבא ארדה (”hai să cobor”) în loc de originalul הבא נרדה (”hai să coborâm”). Similar cu #2, mai sus.

Geneza 18:12 — ותצחק שרה בקרוביה (”Sara a râs în jurul ei”) în loc de originalul ותצחק שרה בקרבה לאמר (”Sara a râs în sinea ei”). Modificarea a fost făcută pentru a simplifica traducerea, prezentând râsul Sarei ca o expresie exterioară, normală, și nu ca un râs introspectiv, intern, cum a fost el de fapt.

Geneza 49:6 — כי באפם הרגו שור וברצונם עקרו אבוס (”căci în furia lor au omorât un bou și în dorința lor au distrus o adăpătoare” în loc de originalul כי באפם הרגו איש וברצנם עקרו שור (”căci în furia lor au omorât un om și în dorința lor au măcelărit un bou”). Din teama de a nu fi învinovățiți pentru fapta înaintașilor lor, scribii au ales să nu facă aluzie la episodul în care Șimon și Levi distrug orașul Șhem în urma violării Dinei — a se vedea Geneza cap. 34.

Exodul 4:20 — ויקח משה את אשתו ואת ובניו וירכיבם על נושא בני אדם (”Moșe și-a luat soția și fiii și i-a urcat pe animalul de povară”) în loc de originalul ויקח משה את אשתו ואת ובניו וירכבם על החמר (”Moșe și-a luat soția și fiii și i-a urcat pe măgar”). Modificarea a fost făcută deoarece în anumite culturi antice, măgărul era considerat animal sfânt și ar fi părut o lipsă de respect din partea evreilor să-l călărească.

Exodul 12:40 — ומשב נבי ישראל אשר ישבו בארץ כנען ובארץ מצרים שלשים שנה וארבע מאות שנה (”durata de timp în care fiii lui Israel au trăit în țara Canaanului și în țara Egiptului a fost patru sute treizeci de ani”) în loc de originalul ומשב נבי ישראל אשר ישבו במצרים שלשים שנה וארבע מאות שנה (”durata de timp în care fiii lui Israel au trăit în Egipt a fost patru sute treizeci de ani”). Conform tradiției iudaice, perioada de 430 de ani de robie începe de la nașterea lui Ițhak, care a fost tratat cu mai puțin respect decât a fost tratat Avraham de către contemporanii săi (a se vedea Geneza 26:16). Pentru a evita orice atacuri asupra textului pornind de la faptul că aceste evenimente nu au avut de fapt loc în Egipt, scribii au ales să modifice traducerea incluzând și numele țării Canaanului în acest verset.

Leviticul 11:6 — ואת צעירת הרגלים (”și [animalul] iute de picior”) în loc de originalul ואת הארנבת (”și iepurele”). Tradiția precizează că pe soția regelui Ptolemeu o chema Arnevet (în ebraică: ”iepure”). Modificarea a fost făcută pentru că scribii s-au temut să nu fie acuzați de lipsă de respect față de regină în cazul în care ar fi menținut originalul.

Numeri 16:15 — לא חמד אחד מהם נשאתי (”nu v-am luat niciun obiect prețios”) în locul originalului לא חמור אחד מהם נשאתי (”nu am luat niciun măgar de-al vostru”). Din nou, ca și în cazul #8 mai sus, scribii au evitat menționarea măgarului, care era în anumite culturi antice animal sfânt.

Deuteronomul 4:19 — אשר חלק ה’ אלהיך אתם לכל העמים להאיר בהם תחת כל השמים (”pe care Domnul, Dumnezeul tău le-a dat celorlalte popoare spre le fi luminători peste tot sub ceruri”) în locul originalului אשר חלק ה’ אלהיך אתם לכל העמים תחת כל השמים (”pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a dat tuturor popoarelor peste tot sub ceruri”). Scribii au dorit aici să sublinieze că soare, luna și stelele au fost create de Dumnezeu pentru a fi luminători, și nu pentru a fi venerate ca zei (așa cum erau în multe culturi antice).

Deuteronomul 17:3 — אשר לא צויתי לאומות לעבדן (”pe care nu le-am poruncit popoarelor să le slujească”) în locul originalului אשר לא צויתי (”pe care nu ți le-am poruncit”). Versetul în cauză vorbește despre interdicția de a venera soarele, luna și stelele, care este parte atât din cele 613 porunci ale Torei, cât și din cele Șapte Legi Noahice. Prin modificarea făcută, scribii au dorit să puncteze acest lucru, indicând astfel că nu doar evreilor le este interzisă această formă de idolatrie, ci tuturor popoarelor."

 

Resurse:
"GOD* = Jehovah in the Primitive Texts, changed by Sopherim to Elohim as the Printed Text. (See Ap. 32.)"

"LORD* = Jehovah in the Primitive Texts, changed by Sopherim to Adonai as in the Printed Text. (See Ap. 32.)"

 

Masoreţii enumerau unele modificări ale scribilor evrei, de exemplu tetragrama (numele divin), mai aprea în 134 de locuri în plus. 

Iată o listă a acestor 134 de locuri, conform cu Ginsburg Massorah, Vol.. I, pp. 25, 26, § 115:

Geneza: 18:3,27,30,31,32; 19:18, 20:4, Exod: 4:10,13, 5:22, 15:17, 34:9,9; Numeri: 14:17, Iosua: 7:8, Judecători: 6:15; 13:8; 1Regi: 3:10,15; 22:6; 2Regi: 7:6; 19:23, Ezra: 10:3, Neemia: 1:11; 4:14; Iov 28:28; Psalm: 2:4; 16:2, 22:30; 30:8; 35:17,22,23; 37:13; 38:9,15,22; 39:7; 40:17; 44:23; 51:15; 54:4; 55:9; 57:9; 59:11; 62:12; 66:18; 68:11, 17,19,22,26,32; 73:20; 77:2,7; 78:65; 79:12; 86:3,4,5,8,9,12,15; 89:49,50; 90:1,17; 110:5; 130:2,3,6; Isaia: 3:17,18; 4:4; 6:1,8,11; 7:14,20; 8:7; 9:8,17; 10:12; 11:11; 21:6,8,16; 28:2; 29:13; 30:20; 37:24; 38:14,16; 49:14; Plângeri: 1:14,15,15; 2:1,2,5,7,18,19,20; 3:31,36,37,58; Ezechiel 18:25,29; 21:9; 33:17,20; Daniel 1:2; 9:3,4,7,9,15, 16,17,19,19,19; Amos 5:16, 7:7,8; 9:1; Mica 1:2; Zaharia 9:4; Maleahi 1:12,14.

 

Scribii au făcut opt alte modificări, potrivit Ginsburg Int, pp. 368, 369, în care a fost înlocuită în opinia acestor masoreţi tetragrama cu expresia Dumnezeu, și anume, în Psalm 14:1,2,5, 53:1, 2, 4, 5, 6.

Dar oare toate notele masoreţilor sunt corecte? Sau le înţelegem noi corect?

 

Există un manuscris karait al Pentateuhului la fosta Bibliotecă ţaristă din Sankt-Petersburg, descoperit în anul 1841 în oraşul Derbent din Daghestan, la o sinagogă karaită (de evrei karaiţi). Ar fi interesant de studiat, pentru că se spune despre el că în unele locuri nu se potriveşte cu Textul Masoretic şi nici cu Textul Septuagintei.