A VENIT FIUL LUI DUMNEZEU DIN CER? (Brosura, Dezbatere)

 

A VENIT FIUL LUI DUMNEZEU DIN CER?

 

Har şi pace tuturor iubitorilor de adevăr de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, Fiul Său!

Slăvit şi onorat să fie iubitul nostru Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc şi iubitul său Fiu unic-născut, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, în veci de veci! Amin!

 

În urmă cu câţiva ani, am primit o carte de la un „christadelfian”, care a scris o carte despre Satan. El nu credea că Satan Diavolul este o persoană cerească literală, nu credea că este un înger răzvrătit împotriva Creatorului, ci îl vedea pe Satan ca ceva simbolic. Nu credea că există nici demoni, adică alţi îngeri răzvrătiţi, la fel îi vedea simbolic. Şi nu credea că Fiul lui Dumnezeu a venit din cer, ci că este doar ceva simbolic, iar existenţa lui este doar de la Iosif şi Maria.

 

Datorită acestei lucrări de rătăcire a christadelfienilor, prezenţi şi în Romania, unii se întreabă dacă Domnul Iisus este venit din cer sau dacă existenţa sa ca fiinţă există doar de la Iosif şi Maria.

 

Pentru cei nedumeriţi, iată câteva dovezi sigure că Domnul Iisus Hristos a trăit în cer înainte de a veni pe pâmânt, dar evident, nu sub acest nume de „ISUS”.

 

Cercetările istorice arată că ideea chestionării existenţei cereşti a Domnului Isus a pătruns printre creştinii anabaptişti, odată ce turcii musulmani înaintau tot mai mult în Europa. Deoarece anabaptiştii erau aspru persecutaţi de catolici, dar şi de protestanţi, unii dintre anabaptişti (nu toţi), au început să creadă că musulmanii sunt un fel de eliberatori prezişi în cartea Apocalipsa 16:12 şi au început să simpatizeze cu anumite învăţături ale acestora, cum ar fi: şi-au tăiat mustaţa, şi-au luat mai multe neveste, au adoptat îmbrăcămintea şi şi-au propus să se apere cu armele împotriva persecutorilor catolici şi protestanţi, unii chiar trimiţând solii de prietenie şi alianţă la Istambul, la sultan, dorind să întemeieze împărăţia lui Dumnezeu cu forţa armelor pe pământ.

În această conjunctură s-a diminuat foarte mult interesul lor pentru anumite învăţături, pe care le-au studiat superficial, unii dintre ei integrându-se în cele din urmă, fie la musulmani, devenind musulmani în toată regula, fie la evrei, în mişcarea falsului mesia Sabbatai Zevi (1626 – 1676). Nu e de mirare că unii au acceptat teologia musulmană despre originea Domnului Isus, care învată, că El nu a existat decât de la Maria, neexistând în cer ca Fiu la lui Dumnezeu.

 

De ce musulmanii care neaga existenta Fiului lui Dumnezeu înainte de a fi prin Maria, nu au dreptate?

 

Dovezile existentei Fiului lui Dumnezeu înainte de a veni din cer sunt clare:

Geneza 1:26, Geneza 3:22, Geneza 11:7, El este inclus în fraza de plural „Să facem om după chipul nostru”, „Să-l împiedicăm”, „Haidem! să Ne coborâm şi să le încurcăm acolo limba”, iar cei ce spun că se referă doar la îngeri, nu au dreptate, deoarece el apare clar menţionat în această perioadă la Proverbe 30:4, Proverbe 8;22-31, Ioan 1:3, Ioan 3:13, Ioan 17:5, Evrei 1:2,3 şi Apocalipsa 3:14.

 

Domnul Isus s-a autodenumit atât ca "Fiul lui Dumnezeu" cât şi ca "Fiul omului":

 

Matei 16:

13 Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip, şi a întrebat pe ucenicii Săi: ,,Cine zic oamenii că sînt Eu, Fiul omului?``

14 Ei au răspuns: ,,Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia, sau unul din prooroci.``

15 ,,Dar voi``, le -a zis El, ,,cine ziceţi că sînt?``

16 Simon Petru, drept răspuns, I -a zis: ,,Tu eşti Christosul, Fiul Dumnezeului celui viu!``

17 Isus a luat din nou cuvîntul, şi i -a zis: ,,Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sîngele ţi -a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.

 

Ca "Fiul omului" n-a existat decât de când s-a coborât din cer pe pământ, după cum el însuşi a mărturisit:

"căci m-am coborât din cer ca să fac nu voia mea, ci voia celui ce m-a trimis" Ioan 6:38

 

A trăit Domnul Isus Christos în cer înainte de a veni pe pamant? Da, desigur, dar nu sub acest nume, altfel cum putea să spună că venind din cer pe pământ nu venea să facă propria sa voie, ci a venit să facă voia aceluia care l-a trimis? Deci el a trait in cer, dar nu sub acest nume "Isus Christos". Când a venit pe pamant si-a lasat in cer numele său şi gloria sa anterioară, insa atunci cand s-a intors in cer si le-a luat inapoi, avand acum trei nume: numele vechi pe care l-a avut înainte de a veni pe pământ, numele ce l-a primit pe pâmânt şi numele ce l-a primit după ce s-a înălţat de pe pământ:

Apocalipsa 3:12. Pe învingător îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului Meu şi nu va mai ieşi afară nicidecum; şi voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu şi numele cetăţii Dumnezeului Meu, noul Ierusalim, care coboară din cer, de la Dumnezeul Meu, şi Numele Meu cel nou».

 

De ce să susţinem că Fiul lui Dumnezeu a trăit în cer înainte de a veni pe pământ? De ce contează? Pot fi mântuiţi cei care nu cred că Fiul lui Dumnezeu a venit din cer (Ioan 3:16)?

 

Începem cu a treia întrebare: Pot fi mântuiţi cei care nu cred asta?

Nu, căci iată ce scrie în Biblie: Afară (din împărăţie) sunt ... oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună! (Apocalipsa 22:15)

Păi dacă se va adeveri că această idee a fost o minciună lansată de Satan cel viclean şi înşelător, christadelfienii vor fi nemântuiţi ca şi musulmanii de la care au împrumutat ideea strămoşii lor care au ieşit de la anabaptişti pro-musulmani (nu toţi anabaptiştii au fost pro-musulmani, căci anabaptiştii au avut mai multe ramuri).

 

A doua întrebare se leagă de a treia: Contează ce crezi?

Da, conteaza, deoarece: "aşa este scris". Şi dacă nu crezi ce este scris, nu poţi fi mântuit, căci mântuirea vine pe baza credinţei în Cuvântul lui Dumnezeu. Habotnicii în gândire, adică ereticii, cei care nu înţeleg Cuvântul, intră în această categorie, deoarece s-au lăsat înşelaţi de Diavolul. Cine se lasă înşelat de Diavolul şi face voia lui Satan, trăind în minciună şi iubind minciuna, va avea parte de ce are Satan în focul Gheenei (Matei 10:28). Cuvantul scris trebuie înţeles, altfel riscăm sa îl stricam prin interpretare şi nu e de dorit să stricăm Cuvântul, pentru ca astfel ajungem sub condamnare, ca cei din pilda semanatorului:

 

Matei 13:

18. Ascultati, dar, ce inseamna pilda semanatorului:

19. Cand un om aude Cuvantul privitor la Imparatie, si nu-l intelege, vine cel rau si rapeste ce a fost semanat in inima lui. Acesta este samanta cazuta langa drum.

30. Lasati-le sa creasca amandoua impreuna pana la seceris; si, la vremea secerisului, voi spune seceratorilor: "Smulgeti intai neghina si legati-o in snopi, ca s-o ardem, iar graul strangeti-l in granarul meu."

 

Cei care susţin că Fiul lui Dumnezeu nu a existat în cer  înainte de a se naşte ca om prin fecioara Maria - ca de exemplu musulmanii, christadelfienii sau anabaptiştii socinieni, resping mari adevaruri despre Fiului lui Dumnezeu. După musulmani, el n-ar fi existat ca persoană cereasca alături de Dumnezeu Tatăl, Creatorul cerului şi pământului, ci a fost doar în planul din mintea Creatorului, iar aici pe pământ, nu a fost altceva decât un mare profet, ca şi Moise, inferior lui Mahomed.

 

Conform surselor istorice, o parte a iudeo-creştinilor din primul secol au fost primii care au respins cu vehementa învăţătura despre existenţa cereasca a Fiului unic nascut al lui Dumnezeu, inainte de a veni pe pamant... Respingerea existenţei ceresti a Fiului de către o parte a iudeo-creştinilor din a doua jumătate a primului secol al erei noastre, a apărut pe fondul intensificării prigonirilor lansate de catre iudeii necreştinaţi. În acel timp, printre iudeii necreştinaţi se înţeţea tot mai mult mişcarea pentru independenţă faţă de imperiul roman, iar iudeii creştinaţi erau priviţi ca un obstacol incomod în calea acestui deziderat, datorită pacifismului lor, şi prin faptul că propovăduiau un Mesia al Păcii, un Mare Împăciuitor al tuturor popoarelor. Ei spuneau ca acest Mesia a venit din cer, de la Dumnezeu, si a murit ca o jertfă deplină pentru păcat, apoi s-a înălţat la cer, pentru un timp nedefinit, de unde urma să vină din nou ca Regele si Judecătorul celor vii şi al celor morţi... Aşa ceva pentru ei, o naţiune candva glorioasa, dar înjosită crunt timp de secole de dominaţiile străine, era o mare blasfemie naţională. Şi asta pentru că cei necreştinaţi nu aşteptau un Mesia al păcii, ci aşteptau un Mesia luptător, eliberator şi fondator al Imperiului Iudeilor, ce urma să ia locul Imperiului Roman.

Pentru a elimina acest obstacol, iudeii nationalisti au inventat o armă teribilă - pentru ai descoperi şi ai extermina pe cei ce credeau în Isus Mesia (Isus Christos) Nazarineanul, ca fiind Mesia, Salvatorul din pacat si moarte al lui Israel şi al celorlalte popoare ce se vor converti prin pocainta. Ei au introdus pretutindeni blestemul împotriva lui Isus din Nazaret, şi oricine era prins că nu îl blestema, era considerat un apostat şi trebuia ucis, pentru binele naţiunii. În acest mare cuptor de foc al încercării, o parte a iudeo-creştinilor au încercat să găsească un mijloc de ieşire din acest mare impas şi astfel au cizelat teologia originală despre Isus din Nazaret într-o direcţie care să nu fie atât de revoltătoare pentru prigonitori. Mulţi dintre ei se prezentau ca cei mai zeloşi susţinători ai tradiţiilor seculare iudaice şi făceau în aşa fel ca să nu pară a fi distincţi de restul iudeilor.

Aceşti noi fondatori de partidă creştină şi grupul lor au fost denumiţi "ebioniţi", avand sărbătorile şi ritualurile mozaice obligatorii, cu obligativitatea sabatului şi a dietei Vechiului Testament, etc.. Ei se vor grupa în jurul Vechiului Testament, acceptând din Noul Testament doar o rescriere după gustul lor a Evangheliei, pe care o vor numi "Evanghelia după Evrei". Apostolul Pavel va fi privit ca un proscris şi un apostat, ce a căutat să placă păgânilor şi din această cauză a făcut compromisuri. Grupurile lor au trăit în umbra fratelui mai mare, al iudeilor necreştinaţi, căutând să placă "poporului ales" şi suferind antisemitismul (nejustificat de altfel), împreună cu el. Au "îndulcit" mesajul, introducând o nouă concepţie: că Isus a fost doar un om şi că nu a avut o existenţă de Fiu al lui Dumnezeu in ceruri. De la această concepţie până la accceptarea că în viitor va veni un Mare Profet, ce va face ce a prezis Isus din Nazaret, nu a fost decât un pas. Speculând şi călărind pe această concepţie a venit Mani, Mahomed, Bab, Baha Ullah, şi cine ştie încă cine... Chiar şi acum, ici-colo printre diferite grupări de musulmani si creştini, se vorbeşte (fals, desigur) că va veni un Mare Profet (care va pregăti calea lui Isus, un fel de Ilie sau Elisei, a se vedea ce spun branhamistii despre Branham si ce spun musulmanii despre Mahdi) şi care va restabili totul. Asistăm iarăşi la vechea strategie a lui Satan, de a deturna atenţia de la Christos, pe un "Mare" om. Şi să ne mirăm că apar "supracredincioşi" faţă de care supunerea orbească şi ale căror viziuni şi doctrină este indispensabilă pentru mânuire? Şi cât de uşor ne lăsăm prinşi de religiozitatea şi cunoaşterea biblică a acestor oameni. AVIZ AMATORILOR CE CAUTĂ SUPERCREDINCIOŞI!

 

Prima întrebare: De ce să credem că Fiul lui Dumnezeu a trăit în cer înainte de a veni pe pământ şi a se naşte ca om?

 

Deoarece aşa scrie în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, unde ni se arată clar la Filipeni 2:5-7:

"Sa aveti in voi gandul acesta care era si in Christos Isus: El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat pe Sine insusi si a luat un chip de rob, facandu-Se asemenea oamenilor."

"Isus le-a zis: "Adevarat, adevarat va spun ca mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu." Ioan 8:58

 

Prin premize simple putem desluşi idei mai complicate, adică un verset simplu expică pe unul mai dificil în înţeles.

 

Conditii pentru o interpretare corecta:

 

1. Termenii trebuie interpretaţi întotdeauna contextual, adică în limitele contextului imediat. Cazul nostru: "Sa aveti in voi gandul acesta care era si in Christos Isus: El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat pe Sine insusi si a luat un chip de rob, facandu-Se asemenea oamenilor." Filipeni 2:5-7.

 

Întrebare la context: Putea Isus să gândească măcar la aşa ceva dacă nu exista înainte de a se naşte din fecioara Maria? Putea el sa se dezbrace "benevol" (nesilit de nimeni) de gloria sa cereasca, daca n-ar fi avut-o, fiind doar un simplu "plan" in mintea Creatorului?

 

2. Termenii trebuie interpretaţi întotdeauna comparativ, adică în lumina altor versete şi fapte istorice: Cazul nostru: "Dar daca ati vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai inainte?… Ioan.6:62. şi "Isus le-a zis: "Adevarat, adevarat va spun ca mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu." Ioan 8:58.

 

Întrebare la contextul comparativ: În lumina comparativă dată de aceste versete, ce a înţeles Domnul Isus, că el a existat cu adevărat şi înainte de Avraam, sau a avut doar o existenţă fictivă în mintea lui Dumnezeu?

 

3. Termenii trebuie interpretaţi întotdeauna condiţional, adică, luând în considerare orice condiţii expuse în Biblie, ce ar încadra termenii în anumite limite. CAZUL NOSTRU: "nu s-a gândit la o uzurpare" Pune sau nu contextul condiţional o afirmaţie pe care un individ fictiv ar putea sau nu ar putea să o aiba?

 

Vrem trei răspunsuri sincere şi umile:

1. Ce ar trebui să înţelegem după Biblie şi nu după opinia partidei iudeo-creştine a ebioniţilor, opinie ce a fost preluată de iudeo-creştinii nazarineni, musulmani, unitarienii universalişti (sociniştii), christadelfieni, etc. prin: "El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu"? Putea avea "chip" daca n-a existat?

2. Ce ar trebui să înţelegem după Biblie şi nu după opinia ebioniţilor, prin: "Dar daca ati vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai inainte?…" Ioan.6:62 Unde sa fi fost inainte, daca n-a existat?

3. Ce ar trebui să întelegem după Biblie, şi nu după opinia ebioniţilor, prin "totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu"? Ar fi putut "crede" cineva care nu exista?

Ca un scurt răspuns la întrebările ridicate, putem spune că Domnul Isus Christos, avea "chipul" lui Dumnezeu (la fel cum Adam a fost chipul si asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1:26,27) şi la fel cum Set era "chipul si asemanarea" lui Adam (Geneza 5:3)), înainte de a se naşte ca fiinţă umană (Evrei 1:3). El a existat în cer fiind "duh", ca şi Tatăl Său ceresc: "Dumnezeu este Duh" Ioan 4:24.

Ce este un duh? Un duh este o fiinţă cerească, care în primul rând nu este compusă din carne şi sânge, dar se poate schimba în forma carnală şi tocmai asta s-a produs la prima venire a lui Isus, Domnul nostru. Din trup duhovnicesc s-a făcut un nucleu de trup carnal, implantându-se prin puterea lui Dumnezeu în ovului unei fecioare, cu numele de Maria, unde s-a hrănit şi s-a dezvoltat prin toate fazele, născându-se firesc ca toţi oamenii, şi fiind asemănător oamenilor în toate, cu excepţia păcatului.

"Si Cuvantul S-a facut trup (trup de "carne" în greaca) si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava Singurului nascut din Tatal. - Ioan 1:14

 Epistola catre Evrei afirma: “astfel dar, deoarece copiii sint partasi singelui si carnii, tot asa si El insusi a fost deopotriva partas la ele, pentru ca, prin moarte, sa nimiceasca pe cel ce are puterea mortii, adica pe diavolul, si sa izbaveasca pe toti aceia care prin frica mortii erau supusi robiei toata viata lor” (Evrei 2:14, 15).

 14. Astfel, fiindca avem un Mare Preot insemnat, care a strabatut cerurile - pe Isus, Fiul lui Dumnezeu - sa ramanem tari in marturisirea noastra.

15. Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre, ci Unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fara pacat.

 

Sumar: De ce nu înţeleg unii adevărul despre originea cerească a Fiului lui Dumnezeu şi cred nişte idei nebunatice?

 

De ce nu înţeleg unii că a existat Fiul lui Dumnezeu ca fiinta şi înainte de a veni pe pământ?

Concluzia este tristă: din lipsă de pocăinţă autentică. De obicei mulţi oameni au doar o aparenţă de pocăinţă, nesinceră şi neautentică. Noi nu vedem ce au ei în inima lor, însă Dumnezeu îi vede. Pe Dumnezeu nu-l pot înşela.

Cum ai putea să fi pocăit adevărat dar să respingi ce scrie atât de clar? "Ingerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: "Iata ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios si adevarat, Inceputul zidirii (creaţiei) lui Dumnezeu:" Apocalipsa 3:14

 

Cine nu intelege, nu intelege deoarece este cazut sub incidenta versetului din Daniel 12:10, nu s-a curatit, nu s-a albit si nu s-a incercat daca este in credinta, ci a ramas acelasi om vechi si rau:

 

Daniel 12:10 Mulţi se vor curăţi, se vor albi şi vor fi încercaţi, însă cei răi vor continua să fie răi; nici unul dintre cei răi nu va înţelege, însă cei înţelepţi vor înţelege.

 

Răspunsuri la câteva dintre obiecţiile musulmanilor:

1. Isus este Fiul lui Dumnezeu sau Fiul Duhului Sfânt?

În Biblie nu scrie că Duhul Sfânt ar fi o persoană, deci poate fi scris şi cu minuscule „duhul sfânt”, fiindcă este puterea şi intelectul Tatălui - duh pe care l-a dat şi Fiului său şi credincioşilor Săi. Deci este clar că Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu, nu Fiul duhului sfânt. Obiecţia aceasta cade.

2. Musulmanii repetă o veche împotrivire a evreilor care au spus în secolul I şi II ca un motiv al respingerii lui Hristos, că Dumnezeu nu poate naşte un fiu. Cum l-a născut Dumnezeu pe Fiul său, dacă în cer nu are soţie?

Argumentele aduse de către aceştia sunt: Dumnezeu nu are o soţie şi nici sex, aşadar cum ar fi putut da naştere unui Fiu? Argumentul acesta nu este o dovadă, căci naşterea poate avea şi alte forme. Iată de exemplu, ştiinţa din zilele noastre poate crea o fiinţă „in vitro” (reproducere fără organe sexuale) sau clonare. Clonarea este procesul de creare a unei copii identice. În biologie clonarea se referă la procesul folosit pentru crearea de copii ale fragmentelor de ADN (clonare moleculară), celulelor (clonare celulară) sau ale organismelor. Termenul include și modul de reproducere asexuată. În cer nu există căsătorie, deci nici sex sau naştere, totul se produce prin această formă de reproducere asexuată. Dumnezeu crează.

Astfel avem mărturia clară despre creaţia sau producere asexuată a Fiului în Apocalipsa 3:14. Monogenous şi monogene cum avem la Ioan 1:14 şi 3:16 înseamnă un fiu unic generat, mono însemnând unic iar gene însemnând generat (în limba greacă însemnând un copil care este singur la părinţi). A genera înseamnă a face, a produce, a forma, a crea sau compune; a da naștere la ceva sau cineva, a aduce în existenţă ceva sau pe cineva.

Cuvântul „născut” nu implică întotdeauna o fromă sexuală, după cum citim în anumite locuri din Evanghelie: „Născut din apă şi duh”, sau „născut din Dumnezeu”, cum avem la Ioan 3:5 şi 1Ioan 3:9. Ele sunt expresii de metaforă, care implică o naştere duhovnicească, prin creşterea unei personalităţi noi, dând morţii personalitatea veche. În unele privinţe, făcutul cu născutul nu se exclud ci se completează. De exemplu eu pot să fac ceva cu mâna mea, dar acel produs a fost “născut” în mintea mea. Cu siguranţă că Fiul a fost “născut” cândva în mintea Tatălui, idee pe care a concretizat-o făcându-l adică generându-l (creându-l, făcându-l) literalmente după chipul şi asemănarea sa, cum avem mărturia în Apocalipsa 3:14.

A spune că Fiul este născut, dar nu făcut, fiind ne-creat - ideea propusă la Conciliul de la Niceea în 325, nu este biblică. Dacă nu ar fi creat, nu ar exista. Dogma care spune spune că Fiul este veşnic generat (născut), procesul generării (naşterii) lui continuând la infinit, nu rezolvă nimic, nu explică nimic. Este o contra-replică seacă, fără conţinut. Afirmă asta, fiindcă dacă ar admite că naşterea Fiului s-a terminat odată în trecut, ar crea timp între Tatăl şi Fiul, Tatăl fiind mai în vârstă, iar Fiul mai tânăr şi l-ar exclude astfel pe Fiul din cadrul Dumnezeirii trinitare, o închipuire omenească, dar fără suportul Bibliei. Astfel, nevrând să admită asta, chiar dacă afirmă că Fiul este născut şi nu făcut, ei nu doresc să admită că naşterea Fiului a luat sfârşit, deoarece susţin că ambii sunt veşnici şi nu există nici o diferenţă de timp între ei.. ... Iată că o eroare de gândire naşte mai multe. Se vede şi de aici ce şubredă este doctrina de origine omenească, dacă au nevoie de o astfel de logică întortocheată: născut, dar nu făcut, însă tot nu este născut.

 

Să aveţi un timp binecuvântat în studiul Bibliei! Acceptaţi Apocalipsa 3:14, că Fiul a fost creat, ca prima fiinţă cerească! Dumnezeu să vă binecuvânteze cu înţelepciune şi pricepere! Acceptaţi oferta de împăcare a lui Dumnezeu! Alegeţi şi ascultaţi pe Fiul lui Dumnezeu şi credeţi în jertfa făcută de El! Astfel, alegeţi viaţa ca să vă puteţi bucura de viaţa veşnică în binecuvântare!

Dumnezeu să vă binecuvânteze, pe toţi cei care cautaţi adevărul cu o inimă sinceră şi curată!

 

Slăvit şi onorat să fie Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc şi Fiul său unic-născut, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în veci de veci! Amin!